Asociația Kinmen din Vietnam: O Diplomatică Culturală Remarcabilă 🇻🇳🇹🇼

Asociația Kinmen Vietnam: Punte Culturală și Diplomatică în Saigon

Asociația Kinmen, cunoscută și sub numele de Templul Fuji, reprezintă o componentă esențială a istoriei și a relațiilor culturale dintre Taiwan și Vietnam. Situată în Saigon-Cholon, astăzi Ho Chi Minh City, această mică asociație a depășit rolul său de simplu lăcaș de cult pentru comunitatea de origine Kinmen. Înainte de anul 1975, a funcționat ca un canal neoficial, dar extrem de semnificativ, pentru diplomația blândă a Republicii Chineze (Taiwan) în Vietnamul de Sud. Prin schimburi economice, culturale și religioase, Asociația Kinmen a menținut legături vitale între membrii săi din Vietnam și patria lor îndepărtată, insula Kinmen. Această rețea informală a subliniat atât sprijinul reciproc în rândul comunităților Kinmen de peste mări, cât și eforturile Taiwanului de a păstra conexiunile culturale și emoționale dincolo de frontierele politice oficiale. În 2025, moștenirea sa continuă să inspire.

Ce se întâmplă cu Asociația Kinmen din Vietnam?

Asociația Kinmen din Vietnam, sau Templul Fuji, a fost înființată la începutul anilor 1970, devenind singura organizație a persoanelor de origine Kinmen în Vietnam și una dintre puținele instituții comunitare legate de Taiwan din țară la acea vreme. Spre deosebire de alte grupuri chinezești cu temple și asociații bine stabilite, comunitatea Kinmen nu avea instituții culturale sau religioase formale. Astfel, înființarea Templului Fuji a căpătat o semnificație simbolică aparte, servind nu doar ca un cămin spiritual, ci și ca un simbol timpuriu al prezenței Taiwanului și al diplomației sale blânde în Vietnamul de Sud.

Rolul său a fost consolidat în 1970, când, cu sprijinul Generalului Hulian, ambasadorul Republicii Chineze în Vietnamul de Sud, comunitatea Kinmen din Saigon a adus statuia zeității Muma Hou Chenyuan de pe insula Kinmen pentru venerație. Placa templului a fost chiar inscripționată personal de Generalul Hulian, subliniind legătura directă cu guvernul taiwanez. Această implicare a transformat templul într-un centru religios și un simbol al coeziunii comunitare, reflectând grija guvernului Taiwanului pentru compatrioții săi de peste mări.

După evenimentele din 1975 și preluarea puterii de către guvernul comunist, asociația a intrat într-o perioadă de stagnare. Numărul membrilor Kinmen din Vietnam a scăzut drastic, de la aproximativ 2.000 la doar câteva sute, iar templul a fost chiar închis temporar. Abia după politica de reformă și deschidere (Doi Moi) din 1986, când politicile față de comunitatea chineză s-au relaxat, Asociația Kinmen și-a reluat activitățile. Cu toate acestea, conform mărturiilor, atmosfera nu a mai fost la fel de vibrantă, iar discuțiile politice au fost interzise. Astăzi, templul funcționează în principal ca un lăcaș de cult, iar reuniunile membrilor sunt mai rare, o schimbare considerată inevitabilă, dar regretabilă.

Cum afectează Asociația Kinmen românii și industria?

Deși Asociația Kinmen (Templul Fuji) se află în Vietnam și are o istorie specifică relațiilor Taiwan-Vietnam, impactul său poate fi analizat prin prisma conceptelor mai largi de diplomație culturală, păstrare a identității diasporale și rolul comunităților în relațiile internaționale. Pentru români și industria locală, direct, impactul Asociației Kinmen este minim, dat fiind contextul geografic și istoric distinct.

Însă, indirect, povestea Asociației Kinmen oferă lecții valoroase despre modul în care comunitățile de migranți pot acționa ca punți culturale și diplomatice. În România, unde există o diasporă românească extinsă și, de asemenea, comunități de migranți din diverse țări, înțelegerea acestor dinamici este crucială. Asociațiile culturale și religioase ale diasporei românești din străinătate, similar cu Asociația Kinmen, joacă un rol important în păstrarea identității naționale, a limbii și a tradițiilor. Ele pot facilita, de asemenea, schimburi economice și culturale cu România, contribuind la diplomația blândă a țării.

Pentru industriile din România, în special cele legate de turism cultural, patrimoniu sau organizare de evenimente comunitare, studierea unor modele precum Asociația Kinmen poate oferi perspective asupra gestionării și promovării moștenirii culturale a comunităților. Dezvoltarea unor programe care să sprijine asociațiile românești din străinătate sau care să faciliteze integrarea și activitățile culturale ale comunităților de migranți din România ar putea aduce beneficii similare, întărind legăturile culturale și contribuind la o imagine diplomatică pozitivă. Prin urmare, deși nu există un impact direct asupra românilor, exemplul Asociației Kinmen subliniază importanța vitală a rețelelor comunitare transnaționale pentru identitatea culturală și diplomația pe termen lung.

Context și tendințe globale ale diplomației culturale Taiwan-Vietnam

Contextul în care a apărut Asociația Kinmen este marcat de tradiția îndelungată a migrației locuitorilor din Kinmen către Asia de Sud-Est, determinată de condițiile dificile de trai de pe insulă. Mulți s-au stabilit în țări precum Singapore, Malaezia, Indonezia, Filipine și Vietnam, unde au înființat asociații și temple pentru a menține conexiunile comunitare, a organiza activități religioase și festivaluri tradiționale și a oferi sprijin economic reciproc. În Vietnam, comunitatea Kinmen, deși mai mică numeric, a lăsat o amprentă semnificativă în Saigon-Cholon, zona cu cea mai mare populație chineză din țară.

La nivel global, rolul asociațiilor chinezești în Asia de Sud-Est, exemplificat de Asociația Kinmen, transcende simplul lăcaș de cult, având funcții sociale, economice și chiar politice. Sprijinul guvernului Republicii Chineze (Taiwan) înainte de 1975 a transformat Asociația Kinmen din Saigon într-un exemplu rar al modului în care o națiune poate mobiliza o rețea comunitară de migranți ca instrument de diplomație blândă. Această abordare ridică întrebări fundamentale despre relația dintre stat, comunitățile diasporale și identitatea culturală transnațională.

Tendințele actuale, în special "Noua Politică de Direcție Sudică" a Taiwanului, care vizează extinderea prezenței sale în Asia de Sud-Est prin diplomația "de la om la om", subliniază relevanța continuă a unor astfel de istorii. Acestea ne reamintesc că diplomația nu se desfășoară exclusiv prin canale politice oficiale, ci poate fi susținută și prin simboluri comunitare, practici religioase și patrimoniu cultural. Asociația Kinmen, parte a comunității mai largi Southern Min, una dintre cele mai influente grupuri chinezești din Vietnam, demonstrează cum instituțiile bazate pe comunitate pot susține identitatea culturală, rețelele transnaționale și prezența diplomatică blândă a Taiwanului dincolo de granițe.

Perspectiva finală asupra Asociației Kinmen în 2025

În 2025, Asociația Kinmen din Vietnam, sau Templul Fuji, rămâne o mărturie vie a rezilienței culturale și a diplomației neconvenționale. Deși a trecut prin perioade de declin și adaptare la schimbările politice din Vietnam, cum ar fi restricțiile impuse comunității chineze după 1975, spiritul său de legătură transnațională persistă. Exemple recente, precum participarea directorului Oficiului Economic și Cultural Taipei din Ho Chi Minh City la sărbătorile templului în 2010 și eforturile guvernului din Kinmen de a sprijini conservarea acestuia, demonstrează că rețeaua Kinmen continuă să funcționeze ca o comunitate care transcende granițele.

Această asociație nu este doar un simplu lăcaș de cult, ci un simbol al modului în care identitatea culturală și legăturile emoționale pot fi menținute de-a lungul generațiilor și peste distanțe geografice. Pentru generațiile tinere de chinezi-vietnamezi, chiar dacă nu mai vorbesc limbile ancestrale, templul servește ca un sit tangibil al memoriei, conectând trecutul cu prezentul. În contextul politicii externe a Taiwanului de astăzi, care pune accent pe consolidarea relațiilor cu țările din Asia de Sud-Est, povestea Asociației Kinmen capătă o semnificație reînnoită. Ea evidențiază puterea diplomației culturale și a legăturilor interpersonale în construirea unor relații durabile, chiar și în absența unor canale diplomatice formale. Astfel, Templul Fuji este o punte delicată, dar durabilă, care leagă Vietnamul, Taiwanul și Kinmen, reflectând adaptarea, păstrarea identității și continuitatea culturală a unei comunități de migranți mici, dar tenace.